Imagini sugestive de la Marşul pentru Viaţă de pe 24 Martie 2012 din centrul Piteştiului

 

This slideshow requires JavaScript.

 

asteptam comentariile voastre dar,

si pe voi alaturi de cei pe care-i vedeti!

 

 

 

pentru fotograf spunem Doamne ajută!

Invitatie

 

 Vino cu noi la Marsul pentru Viata pe 24 Martie,ora 12

Desi e atat de greu sa parasim comoditati,fotolii,birouri si rusini si mode,

iar a manifesta in strada nu mai e un mod de a protesta pentru gulerele noastre albe,

portofelele si conturile fiind singurul motiv de smerenie si umilinta,

iata entuziasti care ne deranjaza sambetele si libertinajele,

dand motive de stiri si talk show si de intrigi care amutesc morala…

pentru nobletea scopului,

poate se vor gasi entuziasti care sa nu se teama a marturisi in chip pasnic ca inima plange cand suflete nevinovate nu apuca sa traiasca…

inchide laptopul, lasa telefonul, lasa e-mailul, inchide televizorul si petrece o zi cu noi la

Marsul National pentru Viata

de 24 Martie,in ajunul Sarbatorii Buneivestiri,cu încredintarea Arhiepiscopiei si a Primariei Pitesti

De la Biserica Sf. Gheorghe in centrul Pitestiului pana la Primarie

Comunicat de presă: Orașele României sărbătoresc viața!

Organizaţia  ProVita-Brâncoveanu și invitații lor 

Organizează cu incredintarea Arhiepiscopiei Sâmbătă, 24 martie, ora 12,(intalnirea la 10,30 la slujba de rugaciune)o nouă ediție a

 „Marşului National pentru Viaţă” la noi in centrul Piteștiului, 

in ajunul Sărbatorii Buneivestiri,

cu traseu intre Biserica Sf Gheorghe si Primarie .

 Pentru prima dată acest eveniment are o amploare națională,

urmând să se desfășoare simultan în circa 20 de orașe ale României.

 Scopul „Marșului pentru Viață” este afirmarea dreptului la viaţă al copiilor nenăscuţi 

din momentul concepţiei,respectul faţă de viaţă în toate fazele şi ipostazele ei,

 nevoia de sprijinire a familiei ca temelie a societăţii.

Scăderea natalităţii, identificată ca factorul principal al crizei demografice,

va continua să cauzeze adâncirea dezechilibrului ecomomico-social dacă nu va fi stăvilită, în primul rând prin restricţionarea/oprirea avorturilor.

 În timpul marșului va fi lansat un Manifest adresat societății şi clasei politice

Prin acesta se cere adoptarea unei atitudini şi legislaţii favorabile vieţii şi familiei,

în contextul în care România are cea mai ridicată rată a avortului dintre toate ţările Uniunii Europeneși

 suferă o degradare accentuată a importanței familiei în viața socială. 

Conform datelor de la ultimul recensământ, în ultimele două decenii,

România a pierdut, numeric, patru milioane de locuitori, 

iar populația a îmbătrânit vizibil.Aproximativ 8 milioane de copii, doar conform statisticilor oficiale, 

au căzut victime avorturilor din 1990. Pierderile sunt inestimabile, spun specialiştii,

şi ele afectează deja toate aspectele vieții,

de la piaţa forţei de muncă şi bugetele de pensii sau asigurări de sănătate 

și până la puterea creativă a neamului nostru

.În viitor, România va depinde în mare parte de imigrație, pentru a putea exista în continuare.

„Marşul pentru Viaţă” urmează tradiția internațională din mari metropole ale lumii,

precum Washington, Paris, Berlin, Bruxelles şi Budapesta. 

Pentru mai multe informaţii, traseu, program și date de contact ale colectivelor locale de organizare,

vă rugăm să apelati datele de mai jos,

Tel,sms  0746129692,       provita.pitesti@yhoo.com

provitaarges.wordpress.com

marsulpentruviata.ro

provita.ro

„Manifest pentru Viață”. Mesajul oficial al „Marșului pentru viață” 2012

Redăm mai jos documentul oficial al „Marșului pentru viață”, ediția 2012

MANIFEST PENTRU VIAȚĂ

„Marșul pentru Viață” are loc anual cu scopul afirmării dreptului la viață al tuturor persoanelor

începând de la momentul concepției.

Noi, participanții, ne adresăm prin acest MANIFEST tuturor celor care doresc o schimbare morală 

-și în primul rând tinerilor - pentru ca împreună să cerem:

1 Stoparea genocidului avortului, care durează de 55 de ani și a înregistrat OFICIAL mai mult de 22.000.000 de victime.

Noi înșine suntem supraviețuitori ai legalizării avortului în România, în 1957.

2 Oferirea de alternative la avort prin susținerea femeilor în dificultate,

prin încurajarea economică a natalității și prin încurajarea adopției.

Sprijinirea familiilor cu copii cu afecțiuni genetice și congenitale.

3 Cercetarea consecințelor celor aproape 55 de ani de avort legal în România,

prin investigarea riguroasă a efectelor avortului asupra femeii (cancere, infertilitate, afecțiuni psihice)

și familiei.

4 Informarea, prin campanii publice, asupra consecințelor nefaste ale avortului și utilizării contraceptivelor.

5 Recunoașterea fătului ca al doilea pacientși introducerea terapiei fetale pentru înlocuirea eugenismului

și a eutanasierii prenatale a copiilor cu afecțiuni genetice.

6 Cercetarea adevăratelor cauze ale infertilității în România

și introducerea alternativelor etice la fertilizarea in vitro.

Monitorizarea strictă a clinicilor care efectuează fertilizări in vitro

și încetarea finanțării acestora din fonduri publice.

7 Stăvilirea falsei „educații sexuale”, care instigă la promiscuitate

și conduce la creșterea avorturilor și sarcinilor la adolescente.

Promovarea unei educații bazate pe formarea caracterului și încurajarea castității.

Recunoașterea reală a rolului primordial al părinților în educația copiilor lor.

8 Interzicerea promovării culturii pornografice.

9 Susținerea de către toți cetățenii responsabili a politicienilor favorabili unei culturi a vieții.

10 Colaborarea tuturor forțelor pro-vita din România.

 Criza economică, cea politică și cea demografică sunt doar consecințe ale profundei crize morale

.Aceasta este adevăratul pericol la adresa societății

și împotriva acesteia trebuie să ne îndreptăm cu prioritate.

Numai printr-un prezent curajos și moral putem fundamenta un viitor frumos pentru noi și copiii noștri,

într-o țară binecuvântată de Dumnezeu!

Dumnezeu sa ne ierte si sa ne ajute!

De ce avortul este considerat ucidere si este combatut cu atata tarie de Sfanta Biserica?

Prin avort se intelege uciderea pruncilor in pantece prin tot felul de mijloace. Deoarece fatul are suflet viu, creat de Dumnezeu chiar din clipa zamislirii, pentru aceea avortul este combatut de Biserica si de Sfintii Parinti cu atata tarie, pentru ca se ucide viata, se pierde sufletul, atat al celui ucis, cat si al celui care savarseste uciderea si calca porunca lui Dumnezeu, care zice: “Cresteti si va inmultiti” (Facere 1, 28). Se calca si porunca a V-a din Decalog, care zice: “Sa nu ucizi” ( Iesire 20, 13). Prin avort se ameninta viata de pe pamant, se calca porunca creatiei data de Dumnezeu in rai, se atenteaza la viata celor mai nevinovate fiinte omenesti, care sunt copiii; se destrama familia, se imbolnaveste societatea intrega si se aduc peste cei vinovati cumplite pedepse dumnezeiesti, atat in viata, cat si dupa moarte. Apoi, sufletele copiilor avortati, nefiind botezate, nu pot intra in imparatia lui Dumnezeu, ci asteapta ziua cea infricosatoare a judecatii, cand singuri vor acuza pe parintii care i-au ucis in fata Dreptului Judecator Iisus Hristos. Iata pentru ce avortul este crima, adica ucidere de om si trebuie combatut cu toata taria de Biserica si de pastorii ei.    Ce canon randuiesc Sfintii Parinti pentru femeile care fac avort sau indeamna si ajuta pe altele sa faca acest cumplit pacat? Femeile care isi avorteaza copiii, indiferent prin ce mijloace, se numesc ucigase de copii, iar nu mame, si primesc pedepse grele inca din viata aceasta. Iata ce spun si canoanele Sfintilor Parinti in legatura cu pacatul uciderii de prunci: “Despre femeile care pacatuiesc si-si omoara fatul in pantece, fortandu-se sa faca ucideri, sa se opreasca, dupa hotararea data mai inainte, ca sa se impartaseasca la iesirea din viata. Dar procedand cu iubire de oameni, dupa cum am aflat, hotaram ca sa fie oprite vreme de zece ani dupa treptele canonisirilor hotarate” (Ancira, 21). “Femeile care dau buruieni otravitoare si pierzatoare, precum si cele ce primesc otravurile omoratoare de prunci, sa se supuna canonului de 20 de ani al ucigasului” (VI Ecumenic, 91; Sfantul Vasile cel Mare, 56). “Femeia care bea ierburi ca sa-si piarda rodul trupului si sa nu nasca coconi, aceea sa aiba pocanie cinci ani matanii cate trei sute pe zi. Iar de va face si barbatul asa, mai rau este. Nici Biserica sa nu-i primeasca prescura lui, nici prinosul lui de nu se va pocai” (Pravila Bisericeasca, Govora, 20). “Femeia de va zamisli si va bea ceva ca sa se lepede inceperea dintr-insa sa se pocaiasca opt ani si matanii 367 zilnic; iar de i se va intampla ei a muri sa nu se ingroape in cimitir” ( Ibidem, 115; indreptarea Legii cap. 364). “Femeia care a pierdut pruncul fara voie, un an se canoniseste” (Sfantul Ioan Postnicul, cap. 22). “Femeia care a nascut pe cale si nu a purtat grija de prunc, sa fie supusa vinovatiei ucigasului” (Sfantul Vasile, 33).    Unde se afla sufletele copiilor avortati si care va fi soarta lor la judecata de apoi? Copiii care mor nebotezati, din motive independente de vointa parintilor sau a preotilor, se pot considera partasi la botezul dorintei, ca si dreptii Vechiului Testament, sau prin analogie cu vindecarile facute de Iisus Hristos la rugaciunile parintilor sau ale prietenilor. Caci Dumnezeu nu pedepseste pe cel nevinovat, ci dimpotriva, caci El a creat pe om spre fericire. Totusi, parintii copiilor se vor spovedi si li se va randui canon potrivit cu grija sau nepasarea lor. Adica sa boteze sau sa creasca un copil sarac, sa viziteze un loc sfant, sa faca milostenie, sa fara metanii, sa tina post etc. Iata ce spune Sfantul Chiril al Ierusalimului in Cateheza a III-a, cap. 10: “Daca cineva nu primeste botezul, nu se mantuieste, afara numai de mucenici care primesc imparata si fara de apa ( botez). Mantuitorul, cand a mantuit lumea prin Cruce si cand I s-a impuns coasta, a slobozit sange si apa, ca sa se boteze cu sangele Lui cei care se boteaza in timpul persecutiilor. Mantuitorul numeste mucenicia botez, caci zice: <>”; (Marcu 10, 38). “Mucenicii si-au facut marturisirea de credinta, facandu-se priveliste lumii, ingerilor si oamenilor” (I Corinteni 4, 14). Sinodul VI Ecumenic in canonul 83, spune: “Cei morti nu pot fi botezati, dupa cum nu pot fi nici impartasiti”. Deci copiii avortati, nascuti fara de vreme, pierduti fara voie, sau care mor indata dupa nastere, fara a primi botezul, nu pot fi botezati nicidecum dupa moarte, pentru ca nu mai sunt vii. Nu pot fi pomeniti nici la biserica, pentru ca nu sunt botezati si nu au nume. Ei nu sunt membrii Bisericii lui Hristos. Pentru cei ucisi de parinti cu voia lor, intreaga raspundere ramane asupra parintilor. In Pravila Bisericeasca a Arhimandritului Nicodim Sachelarie, cap. 178, citim urmatoarele despre acest lucru: “Pentru copiii avortati si care mor nebotezati nu se afla nicaieri invatatura, nici in Sfanta Scriptura, nici la Sfintii Parinti, fiindca viata oamenilor, atat a celor maturi, cat si a celor necrestini, este in mana Facatorului lor, care nu poate fi obligat sa descopere toata iconomia providentei Sale muritorilor, nici sa cunoasca ceea ce nu le este de folos. Chemarea glasului Sau rasuna mereu in lume si cei ce aud au datoria sa raspunda, numai in masura de ei inteleasa si pentru ei data. De buna seama ca Dumnezeu nu pedepseste pe cei ce nu cunosc legile si mai ales pe copiii nebotezati. Ba, dimpotriva. El a creat pe om spre fericire si, deci, copiii care n-au putut folosi libera lor vointa si putere in virtutea scopului pentru care omul a fost creat, El ii fericeste pentru existenta lor, asa cum si ei Il lauda pentru aceeasi existenta nevinovatasi frumoasa creatiune naturala. Astfel, ei sunt randuiti la fericirea naturala a existentei, dar nu la cea a rasplatirii dupa merite, intrucat nu au fapte virtuoase”. “Fericirea naturala o da Dumnezeu direct si necesar, fara a mai fi nevoie de efortul omului, nici nu mai este nevoie de a se vorbi de ea intre oameni. Ci, revelata divina ne arata numai pe acea fericirie la care si omul contribuie” (II Corinteni 12, 4; Apocalipsa 21, 22). Pravila lui Matei Basarab, in capitolul 153, spune despre copiii nebotezati: “Iar cati coconi ai crestinilor mor nebotezati, asijderea si ai paganilor, aceia nu merg nici in imparatia cerurilor, nici in munca, ci numai la un loc luminos. Iar cand se boteaza se deschid cerurile pe care le incuiase Adam pentru neascultare si au fost tot inchise pana cand a venit Domnul nostru Iisus Hristos si a dat darul Sfantului Botez in lume” (Ibidem, 154).    Cum se poate combate acest cumplit pacat al uciderii de fii, care bantuie astazi in toata lumea? Cred ca aceasta datorie de a invata pe oameni sa nu-si ucida copiii este mai mult a preotilor si a pastorilor de suflete. Ei trebuie sa arate credinciosilor, cu dovezi din Sfanta Scriptura, din invataturile Sfintilor Parinti si din dumnezeiestile Canoane, cat de greu este pacatul uciderii si cat de mare pedeapsa primeste ucigasul de la Dumnezeu. Adam si Eva, dupa ce au fost scosi din raiul pamantesc pentru pacatul neascultarii de Dumnezeu, s-au insotit si nascand Eva pe primul copil, anume Cain, a zis Adam: “Am dobandit om prin ajutorul lui Dumnezeu” (Facere 4, 1). Deci, nasterea de prunci, de orice sex, se face “prin ajutorul lui Dumnezeu”, fie ca este bun crestin, fie ca este pagan, si fiecare nou nascut are in sine, afara de trupul pamantesc si scanteia dumnezeirii, adica sufletul nemuritor. Caci spune Sfanta Scriptura “Domnul Dumnezeu a facut pe om din tarana pamantului si a suflat in fata lui suflare de viata si s-a facut omul suflet viu” (Facere 2, 7). Suflet viu, adica nemuritor. Astfel, la zamislirea fiecarui prunc in pantecele maicii sale, Dumnezeu pune inca de la inceput suflet nemuritor in fiecare om. De aceea si proorocul David, insuflat de Duhul Sfant, zice: “Ca Tu ai zidit rarunchii mei, sprijinitu-m-ai din pantecele maicii mele… Minunate-s lucrurile Tale, Doamne si sufletul meu le cunoaste foarte…” (Psalm 138, 13-16). Sufletul pruncului se zamisleste in pantecele maicii sale numai prin lucrarea Domnului si chiar si zilele lui ii sunt socotite de Dumnezeu cat sa traiasca pe pamant, inca inainte de a se zamisli. Deci, sa inteleaga femeile care isi ucid copiii ca sunt ucigase ale zidirii lui Dumnezeu si vinovate de gheena focului. Caci daca numai a uri pe cineva se socoteste ucidere de oameni, dupa cuvantul lui Hristos care zice: “cel ce uraste pe fratele sau, ucigas de oameni este” (I Ioan 3, 15)- si “orice ucigas de oameni nu are viata vesnica” – oare ce urgie a lui Dumnezeu va ajunge pe acea mama care-si ucide propriul sau copil, chiar de ar fi zamislit prin puterea lui Dumnezeu, numai de o clipa? Deci, sa stie orice femeie care si-a ucis copiii, ori in ce chip, ca nu va scapa de pedeapsa lui Dumnezeu. Sa nu spuna ca era zamislit numai de o zi sau de un ceas, ca Dumnezeu nu cauta la timp ci la intentia gandului. Daca cineva ar semana in tarina sa grau, porumb sau altceva si altul venind i-ar distruge semanatura sa, apoi nu l-ar da in judecata si nu i-ar cere despagubire? Dar Dumnezeu va lasa nepedepsiti pe cei ce distrug samanta si tarina unde se zamislesc prunci? Sa-si aduca aminte femeile cele ucigase de copii, de Cain care a facut o singura ucidere si s-a pedepsit inca din viata cu sapte feluri de pedepse. Intai a fost blestemat de Dumnezeu pe pamant. A doua pedeapsa sa lucreze pamantul. A treia ca nu-i dadea lui pamantul taria si roadele sale. A patra pedeapsa i-a fost suspinarea. A cincea, tremurarea. A sasea, sa fie el departat de la fata lui Dumnezeu. A saptea pedeapsa a lui Cain, era semnul ce i L-a pus Dumnezeu ca sa nu-l ucida nimeni din cei ce il vor afla pe el (Facere 4, 9-14). Deci, cum vor scapa de pedepsele vremelnice si vesnice acele mame care-si ucid copiii lor? Care dintre fiarele pamantului si-au ucis candva puii lor? Si cum se va arata femeia ucigasa de prunci inaintea lui Dumnnezeu, fiiind mai rea decat toate fiarele pamantului? Aceleasi pedepse vor primi si acei soti care se pazesc prin diferite mijloace de a nu naste copii, deoarece intentia lor este aceeasi, de a omori pruncii si de a opri zamislirea zidirii lui Dumnezeu.    Sfanta Bierica ar putea accepta o reglementare a nasterilor din motive sociale ca: foamete, boli, lipsa etc.? Biserica lui Hristos nu poate niciodata aproba uciderea de prunci ( avortul, paza etc.), pentru orice motive. Mantuitorul ne-a spus ca sufletul omului este mai scump decat orice pe lume (Matei 16, 26; Marcu 8, 36-37). Apoi, cum sa aprobe Biserica in vreun fel pierzarea sufletelor omenesti? Cine ar putea rascumpara atatea suflete care se pierd prin ucidere, necrestinat si neluminati prin Sfantul Botez, singurul care poate ierta pacatul stramosesc si cele personale? Cum ar aproba vreo Biserica crestina sa se omoare sufletele copiilor, mai ales neavand Sfantul Botez? Caci stim ca tot omul “este zamislit in pacate” si numai prin Botez se uneste cu Hristos si devine fiu al Bisericii (Psalm 50, 5; 57, 3; Iov 15, 14; 25, 4; Isaia 4, 8; Ioan 3, 6). Deci, cine va avea indrazneala din cei ce conduc Biserica lui Hristos, sa aprobe oarecare pogoramant femeilor crestine pentru uciderea copiilor? Cine ar ingadui aceasta faradelege, sa aprobe uciderea pruncilor, fiind sub pacatul stramosesc si fara lumina Sfantului Botez? Eu cred ca aceasta faradelege nu va aproba-o Biserica lui Hristos niciodata, aducandu-si aminte de cuvintele Domnului care zice: “Ce va da omul in schimb pentru sufletul sau” (Matei 16, 26). Dumnezeu este Tatal sufletelor noastre (Numeri 27, 16; Evrei 12, 9; Matei 6, 9). Apoi, cine va indrazni sa dea voie a se pierde un suflet care este creat de Tatal nostru cel din ceruri? El a creat sufletul nostru si l-a inzestrat cu nemurire. Deci, cum ar fi posibil sa aprobe Biserica lui Dumnezeu sa se omoare sufletele cele inzestrate cu nemurire de Creatorul lor neavand dumnezeiescul Botez, care este semnul curatirii pacatelor si al renasterii prin apa si Duh? (Ioan 3, 3-5; Romani 6, 3; Efeseni 5, 26; Tit 3, 5). Sau care din fetele bisericesti va indrazni sa aprobe in vreun fel uciderea pruncilor din motive sociale? Oare nu ne spune noua Mantuitorul: “Nu va ingrijiti pentru viata voastra ce veti manca, nici pentru trupul vostru cu ce va veti imbraca. Au nu este viata mai mare decat hrana si trupul decat imbracamintea? Priviti la pasarile cerului, ca nu seamana, nici nu secera, nici nu aduna in hambare si Tatal vostru ceresc le hraneste pe ele. Oare nu sunteti voi mai de pret decat ele? Si cine din voi grijindu-se poate sa adauge staturii sale un cot? Luati seama la crinii campului cum cresc; nu se ostenesc, nici nu torc; si va spun voua ca nici Solomon in toata marirea lui nu s-a imbracat ca unul din acestia. Iar daca pe iarba campului, care astazi este si maine se arunca in cuptor, Dumnezeu asa o imbraca, oare nu cu mult mai mult pe voi, putin credinciosilor? Deci nu purtati de grija zicand: ce vom manca, ce vom bea sau cu ce ne vom imbraca?” (Matei 6, 25-31)ca toate acestea paganii le cauta. Iar daca si de boli se tem femeile care nasc, spre a nu se imbolnavi, atunci sa duca viata de infranare, de curatie si de post, caci dupa marturia Sfantului Vasile cel Mare, cele mai multe boli vin asupra omului din cauza neinfranarii si a necumpatarii de la cele vatamatoare· Auzi ce zice el: “Nu pricinui trupului boala si slabiciune, ca nu-mi spui mie pricinile, ci Celui ce le stie. Spune-mi, a posti nu poti? Dar, a te satura in toata viata si a-ti sfarama trupul cu greutatea bucatelor, poti? Au nu stii ca postul este maica sanatatii?” (Exaimeron, Cuvantul I). Si iarasi, adauga Sfantul Vasile: “N-a fost in rai vin, nici junghieri de dobitoace”. Dupa potop insa a zis Dumnezeu omului: “mancati toate ca pe niste verdeturi de iarba” (Facere 9, 3). Apoi, aratand vechimea postului, zice Sfantul Vasile: “Vino, calatoreste prin istorie si cearca inceputul postului, ca este de o varsta cu omenirea. Tot lucrul care intrece cu vechimea este vrednic de cinstit. Cucerniceste-te dar, omule, de caruntetele postului, ca postul in rai s-a legiuit”. Cea dintai porunca pe care a luat-o Adam a fost aceea, ca “din pomul cunostintei binelui si raului sa nu mancati” (Facerea 2, 17). Si iarasi zice: “Fiindca nu am postit, am cazut din rai”. Sa postim dar, ca la el sa ne intoarcem. Si iarasi: “Carora le-au cazut oasele in pustie? Au nu acelor ce cautau mancare de carne?” Si in alt loc zice: “Bucatele cele grase si bucatele cele multe, neputand a le mistui stomacul, multe boli au adus in lume; iar postului si infranarii pururea ii urmeaza sanatatea”. Si iarasi: “Evreii, pana cand se indestulau cu mana si cu apa cea din piatra, pe egipteni ii biruiau, prin mare calaroreau si nu era intru semintiile lor bolnav” (Iesire 16, 3; Psalm 104, 36). Iar dupa ce si-au adus aminte de caldarile cele cu carnuri si s-au intors cu poftele la Egipt au cazut din pamantul fagaduintei ( Exaimeron, Cuvantul 1, Despre Post). Am adus aici putine marturii pentru cei ce pricinuiesc motive de boli si pentru aceasta li se pare ca avea dreptul sa ingaduiasca cuiva sa piarda si sa omoare pruncii, punand pricina de boala. Boala, insa, o trimite Dumnezeu ca pedeapsa pentru pacate (Numeri 11, 33; Levitic 26, 16; Deuteronom 28, 15; 22, 59; II Regi 7, 14; Iov 33, 19-23; Psalm 105, 17-18; I Corinteni 11, 30 etc.). Deci, daca vreo femeie este bolnava, nu la ucidere de prunci sa-si gaseasca scapare de pedeapsa lui Dumnezeu. Ci, sa se roage lui Dumnezeu cu umilinta, cu post si cu durere in inima, caci la El este puterea si indurarea de vindecare a celor bolnavi. Postul, rugaciunea si infranarea intru curatenie a celor casatoriti si bolnavi, acestea sunt leacul lor, iar nu uciderea de prunci nevinovati.    Care sunt urmarile cele mai mari ale avortului asupra trupului si sufletului? Femeile care fac avort se imbolnavesc deseori de boli grele, nevindecabile, imbatranesc inainte de vreme, sufera mai ales de nervi, nasc copii bolnavi si infirmi, nu se inteleg cu barbatii lor, au mustrare de constiinta pana la moarte, sau cel putin timp de zece ani, daca se pocaiesc si primesc canonul randuit de duhovnicii lor. Iar daca nu, le asteapta canonul cel vesnic in muncile iadului, de care sa ne fereasca pe toti Bunul nostru Mantuitor.    Ce trebuie sa faca o mama insarcinata daca sotul o sileste la avort? Dar daca este greu bolnava si are multi copii? Sfantul Apostol Pavel zice asa: “Femei, supuneti-va barbatilor vostri, precum se cuvine, intru Domnul” (Coloseni 3, 18). Aici trebuie sa intelegem ca nu intru toate se cuvine femeii sa se supuna barbatului, ci numai la cele ce se cuvin in Domnul. Poate barbatul sa o indemne si la lucruri de faradelege, la furat, la betie, la ura, la cearta, la desfranare, la ucidere, la secte, la necredinta etc. La acestea nu se cuvine a se supune barbatului, macar si moarte de ar rabda de la el. Ca nu se cade a iubi si asculta pe barbat mai mult decat legea lui Dumnezeu. Iata ce zice Sfantul Nicodim Aghioritul la cuvintele de mai sus ale marelui Apostol Pavel: “O, cititorule, cum a zis Pavel sa se supuna femeile barbatilor lor? Cum se cuvine, intru Domnul!” Adica, la cele ce se cuvine si sunt legiuite si la cele dupa Dumnezeu. Caci de ar cere barbatii sa-i asculte femeile lor la ce!e necuvioase si nelegiuite, la lucruri afara de fire si la necredinta sau la calcarea poruncilor lui Dumnezeu, intru acestea zic, nicidecum sa nu se supuna femeile si sa faca voia lor cea rea. Pentru ca atunci, impreuna cu barbatii lor, “se vor osandi in munca iadului” (Subinsemnare la Talcuirea Epistolei catre Coloseni de Fericitul Teofilact al Bulgariei, Bucuresti 1904). Deci ramane clar ca femeia nu trebuie in nici un caz sa se supuna barbatului ei, cand acela o indeamna, sau o sileste la avort, adica ucidere de prunci. Iar daca femeia este bolnava si din acest motiv vrea sa-si piarda copiii, niciodata o pricina ca aceasta nu o va scapa pe ea de osanda cea vesnica, de-si va ucide pruncii ei.a, femeia crestina si credincioasa, mai inainte de nastere este datoare sa se spovedeasca la duhovnicul ei, sa se impartaseasca cu Trupul si Sangele lui Hristos, chiar daca are vreun canon de facut si, astfel, sa se pregateasca de moarte. Tocmai de aceea Sfanta Biserica da voie femeilor inainte de nastere sa se impartaseasca, chiar de ar fi oprite pe multi ani, caci Biserica lui Hristos are in vedere durerile nasterii si primejdia mortii pentru mamele care nasc. O adevarata mama crestina trebuie sa fie gata intotdeauna de jertfa totala la nastere, adica de moarte. Prin durerile nasterii, femeia castiga mantuirea sufletului ei, dupa cuvantul Sfantului Pavel, care zice: “Dar se va mantui (femeia) prin nastere de fii, daca staruie cu deplina intelepciune, in credinta, in iubire si in sfintenie” (I Timotei 2, 15). Durerile nasterii s-au dat de Dumnezeu femeii, ca un canon pentru greseala ei cea dintai, dupa cuvantul Domnului care zice: “Inmultind voi inmulti necazurile tale si suspinul tau, in dureri vei naste fii si spre barbatul tau va fi intoarcerea ta si el te va stapani” (Facere 3, 16). Asadar, sa intleaga femeile cele intelepte si credincioase si sa primeasca canonul cel dat lor de prea Bunul Dumnezeu cu toata bucuria si multumirea, ca este spre iertarea pacatelor si mantuirea sufletelor lor. Iar daca vreuna din ele va muri in chinurile nasterii, pe altarul jertfei si va avea dreapta credinta, aceea se va mantui, cum spune Sfanitul Pavel, si cu mucenicii se va socoti. Caci Biserica lui Hristos nu accepta nici un motiv pentru uciderea de copii, adica avort, boala, saracie, primejdie, copii multi, barbati rai etc. Toti crestinii sunt datori sa se jertfeasca pana la moarte, acolo unde i-a randuit Dumnezeu sa traiasca. Extras din cartea “Lumina si Faptele Credintei“, de Arhim Cleopa Ilie si Arhim. Ioanichie Balan. Ed. Mitropoliei Moldovei si Bucovinei, Iasi 2002 Alte materiale despre avort

promo clujean la Marșul Național pentru Viață,24 Martie 2012

Marsul pentru VIATA – editia a II-a Pitesti. 31 mai 2009

 

Asociaţia PRO FILIIS – Piteşti şi Asociaţia”PRO VITA – Sf Brancoveanu”

Filiala Piteşti

cu binecuvântarea Prea Sfinţitului Calinic, Episcop al Argeşului şi Muscelului

vă invită să participaţi la:

 

MARŞUL PENTRU VIAŢĂ

ALEGE VIAŢA

SPUNE  NU AVORTULUI

 

Pledăm pentru dreptul la viaţă al fiecărui copil născut sau nenăscut,

sănătos sau bolnav.

 

Marşul va avea loc în data de 31 mai 2009,

începand cu orele 12.30.

 

Oricine doreşte să participe la acest marş este binevenit.

Se va mărşălui în zona centrală a oraşului,

din Piaţa Vasile Milea până în Piaţa Primăriei.

 

Pentru detalii ne puteţi contacta la nr. de telefon:

0348.80.50.22 sau 0770.409.200;

e-mail: provita.pitesti@yahoo.com

  

Suntem prea mulţi care stăm deoparte.

Să spunem DA vieţii. Fii alături de noi.

Portret de luptator

Dumnezeu a vrut însă ca poetul “să se adauge la neamul său” încă din toamna lui 2000, după 6 ani de slăbiciune şi suferinţă trupească, pe care a ştiut să le îndure în chip creştinesc, mărturisindu-L pe Hristos până în clipa din urmă.
Scurta lui viaţă a fost ardere-de-tot pe altarul credinţei şi limbii strămoşeşti. Şi-a făcut studiile medii şi superioare la Cluj şi Bucureşti, iar în 1968 a devenit asistent la Facultatea de Limba şi Literatura Română a Universităţii bucureştene. Bursier în Germania (1968-1972), în scurta perioadă a “destinderii” ceauşiste, a studiat cu Heidegger, atrăgându-şi simpatia şi aprecierea marelui filosof. A debutat editorial cu volumul de versuri Cum să vă spun? (1964), dovedindu-se apoi de o prolificitate poate inegală, dar nu mai puţin impresionantă (poezie, traduceri, studii, eseuri): Viaţa deocamdată (1965), Infernul discutabil (1967), Vămile pustiei (1969), Imnele bucuriei (1973), Patria la Pindar şi Eminescu (teză de doctorat, 1973), traducerea Odelor lui Pindar (3 vols., 1974-1977), Imnele Transilvaniei (1976), traducerea comentată a Cântării Cântărilor (1977), Imnele Moldovei (1980), Imnele Ţării Româneşti (1981), antologia Pământ transfigurat (1982), Imnele iubirii (1983), Imnele Putnei (1985), Imnele Maramureşului (1988) etc. După 1989, a desfăşurat o efervescentă activitate politică anticomunistă, făcând să răsune în Parlamentul României dojana iubitoare a Verbului dumnezeiesc şi bătând acolo Crucea – care îl străjuieşte şi astăzi.
Ioan Alexandru a fost cel mai de seamă poet creştin din istoria postbelică a literaturii române. Cu el pare a se fi încheiat, în apoteoza “luminii line”, şirul marilor poeţi tradiţionalişti ai Ardealului. Înfruntând – când senin, când viforos – suspiciunile mai vechi sau mai noi, el a urcat patetic Golgota acestui veac, alternând diatriba proorocească a Bibliei cu maiestatea sublimă a imnicii bizantine, “nebun” întru Hristos şi întru Neamul lui răstignit la porţile Răsăritului. “Sărac cu duhul” în sensul pur al Evangheliei, el a fost, în acest târziu de lume, “glasul care strigă în pustie”, logos-ul apocaliptic al “pământului transfigurat”.
Cine nu s-a simţit mai sărac în aceşti 5 ani fără Ioan Alexandru, acela n-a înţeles nimic din pariul cultural al creştinului cu lumea în care trăim. Dumnezeu să-l odihnească şi să ne facă vrednici de memoria lui.

Un film despre lucrarea crestina a poetului Ioan Alexandru realizat de Silviu Despa: http://despas.blogspot.com/

A aparut Presa Ortodoxa numarul 3

Semnalam si pe acest site aparitia a numarului 3 a uneia din cele mai compentente reviste din media romaneasca ce trateaza din perspectiva ortodoxa multe din problemele contemporane.

In paginile nr. 3 al revistei Presa Ortodoxa se trateaza: problema tehnologiei RFID aplicata actelor de identitate pe larg, din perspective complementare (teologice, tehnice, etice); crimele infaptuite in numele stiintei si ale depturilor omului asupra copilului si familiei; perioadei Postului Mare ii sunt dedicate doua materiale ample; un reportaj de pelerin la moastele Sfantului Ioan Maximovici precum si multe alte materiale de actualitate.Cuprinsul:

“Jugul Meu este bun si sarcina mea este usoara” – cuvant despre purtarea suferintelor si rabdarea patimilor al Sf. Luca al Crimeei
Editorial: Nu Dumnezeu este vinovat pentru necazurile noastre
Duhul Sarbatorii: Urcusul catre Inviere, un parcurs liturgic complet prin toate duminicile Postului Mare
Razboiul impotriva populatiei: De doua mii de ani… sau nebunia razboiului impotriva lui Hristos – analiza bioetica a angrenajului institutional pus in slujba unor crime care sunt nu numai impotriva umanitatii (dar facute in numele ei) ci, mai ales, impotriva divino-umanitatii lui Hristos.
Al optulea veac:

“Tehnologia cipului va invada societatea” – interviu cu Virgiliu Gheorghe

Cipul biometric intre profetiile Cartii Apocalipsei si reglementarile UE – Pr. Mihai Valica

Persoana umana, chip al lui Dumnezeu – intre preembrion si “identitate biometrica” – Fiz. Alin Teusdea si Pr. Florian Puscas

New Songdo, Coreea de Sud – primul oras in care totul va fi supravegheat
Cauzele bolilor: Cauzele adevarate ale cancerului de col uterin. Prevenire corecta si gresita – dr. Christa Todea-Gross
Duhul Sarbatorii: Patimile Domnului
Marturii de pelerin: Pe urmele facatorului de minuni Sfantul Ioan Maximovici
Convertiri si minuni contemporane: Moastele Sfintilor inchisorilor izvorasc mir
In actualitate/Actualitatea in Biserica:

Greco-catolicii ii calomniaza din nou pe credinciosii si episcopii ortodocsi romani – articol despre situatia din Urisiul de Jos

Comunicat al Mitropoliei Clujului despre afirmatiile provocatoare ale Nuntiului Apostolic din Romania

Prezentarea principalelor evolutii legate de promovarea actelor de identitate biometrice
In actualitate/Actualitatea laica:

Prezentarea problemelor legate de prevederile noilor Coduri legislative

Inrobirea prin imprumutul FMI

Se va ajunge oare şi la legalizarea eutanasierii minorilor, în Belgia?

În decursul a 2 ani, 76 de copii minori bolnavi terminal au făcut obiectul deciziei de a fi eutanasiaţi în Belgia. Conform unui sondaj de opinie efectuat de cercetători flamanzi, publicat în revista medicală American Journal of Critical Care, 76 de infirmiere din 89 au acceptat să răspundă la întrebările din sondaj, afirmând că au recurs la eutanasierea minorilor, chiar dacă legea nu autorizează această practică decât pentru adulţi. Publicarea acestui sondaj s-a făcut în momentul în care, în Belgia, se află în dezbatere extinderea acestei legi şi la minori.

La Croix aminteşte că eutanasia este interzisă în Franţa, iar legea din 22 aprilie 2005 privind drepturile bolnavilor şi sfârşitul vieţii răspunde, fără a fi nevoie de legalizarea eutanasiei, la un mare număr de situaţii dureroase. (La Croix, 27 martie 2009)

[Dosarele Provita Media nr. 162/ aprilie 2009]

Războiul împotriva populației

Ies tot mai mult la iveala gândurile ascunse ale celor ce stăpânesc lumea în acest veac. Recent, Nina Fedoroff, profesor de biologie moleculară şi deţinătoarea unei Medalii Naţionale pentru Ştiinţă (cea mai mare distincţie ştiinţifică din SUA) şi, cel mai important, consilier al sercetarului de stat Hillary Clinton (om de bază al administraţiei Obama), a reiterat filosofia ucigaşă a reducerii populaţiei globului pământesc datorită suprapopulării planetei. Consilierul american îndeamnă la răspândirea pe scară largă a alimentelor modificate genetic (citeşte, otrăvite) pentru a se contracara aşa-zisa problemă a suprapopulării. Dar alegaţiile consilierului nu s-au oprit aici:  “Trebuie să facem ceva pentru micşorarea ratei natalităţii. Pământul nu mai poate suporta atât de mulţi oameni”. Fedoroff a evidenţiat şi necesitatea de a rationaliza mancarea si apa. “În prezent, există aproximativ 6,5 miliarde de oameni pe întreg globul, iar populaţia este în continuă creştere. Trebuie să inventăm modalităţi noi de a raţionaliza apa şi de a multiplica sursele de hrană“, a adăugat “cercetătorul”. De fapt, afirmaţiile consilierului american nu sunt o premieră, ci fac parte dintr-o serie de politici publice care au deja un trecut solid în spatele lor. Ca “teorie”, ele repeta tezele irealiste expuse de Th. Malthus, un cleric anglican cu principii vădit anti-creştine şi cu o filosofie ce contrazice flagrant Scriptura. Dar scrierile sale au devenit foarte influente, inspirand principiile eugeniei, precum si controlul creşterii populaţiei prin controlul naşterilor, avort etc. Redăm mai jos, spre ilustrare, articolul Războiul împotriva populaţiei, apărut în nr. 2 al revistei Presa Ortodoxă.

Lansare concurs national: CU CE PRET

FUNDATIA SFINTII MARTIRI BRÂNCOVENI

 

Constanţa, Str.Mihǎileanu nr.21,   Cod Poştal 900699, tel.  0341- 416.729  fax: 0241- 66.53.54  www.scoalabrancoveneasca.ro   

e-mail: fundatia_smb@yahoo.com     Cod Fiscal 15832577 Cont RO 06 OTPV 1200 0004 3576 RO 01 CONSTANTA 

 

 

 

ȘCOALA BRÂNCOVENEASCĂ

lansează concursul national cu premii, intitulat

CU CE PREŢ

 

 

Tema concursului este

LIBERTATE sau LIBERTINAJ

FECIORIE sau CURVIE

 

 

În cadrul acestei acţiuni se vor distribui gratuit 50.000 de exemplare din cartea

„CU CE PREŢ” elevilor şi studenţilor din judeţul Constanţa.

 

Concursul face parte din proiectul umanitar ÎMPREUNĂ SALVĂM VIEŢI, proiect desfăşurat în parteneriat cu Inspectoratul Scolar Judeţean si Arhiepiscopia Tomisului, avand sprijinul Consiliului Judeţean Constanţa.

 

 

Informaţii suplimentare la:  

www.scoalabrancoveneasca.ro

e-mail:  fundatia_smb@yahoo.com  

Tel: 0241-66.53.54 

 

Marcel Bouros / Presedinte 

Reuniunea Comisiei ONU pentru Populatie si Dezvoltare s-a incheiat favorabil sustinatorilor “dreptului la viata”. Documentul final al reuniunii NU include termeni care sa promoveze avortul ca “drept”

Ultima zi a reuniunii Comisiei ONU pentru Populatie si Dezvoltare de la New York [vezi relatarea anterioara] a fost marcata de disputa asupra limbajului Rezolutiei – documentul final, oficial, care reflecta lucrarile Comisiei, relateaza corespondentul Institutului Catolic pentru Familie (C-FAM). Indelung negociata a fost partea care include “drepturile sexuale si reproductive”, expresie pe care lobby-ul international pro-avort format din organizatii neguvernamentale, comisii oficiale ale ONU si majoritatea guvernelor “tarilor civilizate” o interpreteaza si folosesc pentru a promova avortul sau mai exact, “accesul la avort legal si sigur ca drept al omului” [1].

Delegatul Iranului a protestat insa pe motiv ca acesti termeni nu au fost niciodata inclusi in nici un document negociat la/de ONU. Iranul a insistat ca termenii raman “problematici” pentru un important numar de delegatii si a solicitat Comisiei sa revina la expresiile negociate si incluse in Programul de actiune al Conferintei Internationale pentru Populatie si Dezvoltare de la Cairo, reuniune istorica desfasurata in 1994. Prin limbajul folosit, documentul amintit, adoptat la vremea aceea prin consens, nu poate fi folosit pentru promovarea avortului.

In incercarea de a obtine un consens, presedinta reuniunii, delegata Mexicului, a suspendat sedinta pentru 20 de minute. La reluare, a anuntat ca propunerea a fost acceptata si ca termenii “drepturi sexuale si reproductive” vor fi eliminati din textul final al rezolutiei.

Cateva delegatii nationale au mers mai departe si au luat pozitii explicite pentru a se asigura ca avortul nu va fi mentionat in rezolutie si ca sa reitereze ca acest document “nu va crea nici un drept nou” . Peru, Polonia, Irlanda, Chile, Vaticanul si Malta au luat o pozitie ferma cerand ca si celelalte expresii, care raman in Rezolutie, precum “servicii de sanatate reproductiva” sau “sanatate sexuala si reproductiva” nu vor fi interpretate in nici un mod pentru a “sustine, incuraja sau promova” avortul.

Totodata, “dreptul universal la obiectia de constiinta” nu va putea fi in nici un fel contestat sau anulat, garantandu-se astfel ca documentul nu va incuraja in nici un fel hartuiea sau sanctionarea personalului medical care refuza sa faca sau sa participe la proceduri abortive.

De partea cealalta, reprezentantul Norvegiei sia exprimat regretul ca termenii “drepturi sexuale si reproductive” nu sunt inclusi in document si a subliniat ca tara sa asigura accesul liber la avort practic fara efecte negative pentru femei.

Urmatoarea intalnire a Comisiei ONU pentru Populatie si Dezvoltare va avea loc in aprilie 2010. ( http://ro.Altermedia.info )

—
Nota:
[1] Termenul a fost folosit intr-o rezolutie non-obligatorie a Consiliului Europei din aprilie 2008.Vezi aici stirea.